Creatorii

     Nu ştiu cât de prieteni sunt alţii cu telefoanele mobile ori cât de mult se bazează pe ele şi cât de mult contribuie acestea la supravieţuire pentru unii, însă pentru mine nu au fost niciodată mai mult decât apeluri, conversaţii, mesaje când nu aveam credit sau nu puteam vorbi, şi, foarte rar, mp3 sau aparat foto. Jin ne-a spus chiar din prima zi, când eram încă în aeroport că telefonul mobil este cel mai bun prieten al coreeanului. „Îl scot mereu din buzunar doar ca să mă asigur că e acolo. O! Eşti aici, eşti bine, prietene. Şi îl pun înapoi.” 

     Dacă la noi în Bucureşti am fost surprinsă de cât de mulţi oameni citesc cărţi prin staţiile de metrou sau în metrou, pe metroul din Seul e la ordinea zilei să stai cu ochii în smart-phone. Poate doar celor mai în vârstă le lipseşte acest obicei. Aceia care au adus Coreea la stadiul economic de astăzi, muncind prin fabrici în perioada dictaturii, ajutând ţara să aibă una din cele mai spectaculoase creşteri economice din a doua jumătate a secolului 20. Poate că pe ei tehnologia i-a depăşit. Dar au lăsat generaţiei următoare o moştenire, de fapt au lăsat obligaţii. Foarte mulţi coreeni poartă ochelari. Muncesc din greu oamenii aceştia, şi nici nu cred că îşi dau seama. Nu îşi dau seama că la ei totul se petrece mai repede, că mănâncă mai repede, că sunt mereu pe fugă, că poate ar trebui să aştepte ca întâi să coboare pasagerii din metrou şi doar apoi să intre ei ...Pentru ei toate acestea sunt cursul normal al vieţii. 

     Metroul din Seul. Călătorii par atât de posaci mereu cu ochii în telefon! Puţini sunt cei care vorbesc, majoritatea tastează.  Şi mi se par nişte oameni trişti când îi văd aşa. Deşi, nu sunt, evident. Cum să fii trist când ai cu cine socializa, chiar şi prin internet? Doar că Ardealul din mine nu mă lasă să îmi imaginez că o astfel de viaţă ar putea fi mulţumitoare. Ori poate nu e Ardealul, ci e caracterul meu conservator; dar totuşi coreenii nu sunt ca noi. Pe autobuzele noastre oamenii discută, râd, se uită pe geam . Aici sunt obosiţi. După o zi de lucru unii îşi reazămă capul de zid aşteptând următorul tren, abia ţinându-se pe picioare, mai mai să adoarmă. În metrou, capete legănându-se şi pleoape căzând de oboseală, priviri în gol, priviri în telefon ... Sunt invenţia lor până la urmă, de ce nu le-ar folosi la scară mare? Chiar dacă preferă importurile - iPhone, nu Samsung şi LG .

                    Pe aici pe undeva se afla Yongsan Electronics Market (Yongsan Jeonja Sijang) - 

                     un mall numai cu produse electronice; fiecare etaj e specializat pe un anumit

                             domeniu - aparate foto, camere de filmat, laptopuri, telefoane etc.

     A fost nevoie de un Park Chung-hee şi de întreaga naţiune dispusă să muncească din greu pentru speranţa unui trai mai bun pentru ca Seul-ul să se umple de construcţii moderne şi de tehnologie la tot pasul ...